O firmă mică care pune un chatbot pe site sau își lasă angajații să folosească ChatGPT are, după AI Act, două obligații principale: vizitatorul trebuie să afle că vorbește cu un sistem AI, iar oamenii care lucrează cu AI trebuie ajutați să înțeleagă cum funcționează și unde greșește. Regulile stricte pentru „risc ridicat” privesc alte utilizări, de exemplu selecția angajaților.
Ce este AI Act
AI Act este Regulamentul (UE) 2024/1689, legea europeană care stabilește reguli comune pentru sistemele de inteligență artificială, în funcție de riscul lor. Fiind regulament, se aplică direct în România, fără o lege de transpunere. A intrat în vigoare la 1 august 2024 și se aplică, în cea mai mare parte, din 2 august 2026 (art. 113). Calendarul a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2026/1744, numit „Digital Omnibus on AI”, în vigoare din 27 iulie 2026.
Legea împarte obligațiile pe roluri. Furnizorul dezvoltă un sistem AI sau comandă dezvoltarea lui și îl pune în funcțiune sub propriul nume (art. 3 pct. 3). Implementatorul folosește un sistem AI în activitatea lui profesională (art. 3 pct. 4). O firmă ai cărei angajați lucrează cu ChatGPT este implementator. O firmă care își comandă un chatbot și îl publică pe site sub numele ei poate fi considerată furnizor al acelui chatbot.
Ce trebuie să afle vizitatorul care vorbește cu chatbotul?
Art. 50 alin. (1) cere ca oamenii care interacționează direct cu un sistem AI să fie informați că vorbesc cu un AI, cu excepția cazului în care acest lucru este evident pentru o persoană rezonabil de bine informată și atentă. Informarea se face clar și distinct, cel târziu la prima interacțiune (art. 50 alin. 5).
Obligația se aplică din 2 august 2026. Regulamentul (UE) 2026/1744 nu a amânat-o: a mutat termenele pentru sistemele cu risc ridicat, nu și această regulă de informare.
Formal, obligația îi revine furnizorului chatbotului, în sensul de mai sus. Practic, pentru firmă e simplu de verificat: primul mesaj al chatbotului spune că este un asistent AI, nu un om. La un serviciu gata făcut, verificați că furnizorul afișează acest mesaj și că îl puteți păstra. La chatboturile pe care le construim noi, mesajul de întâmpinare spune asta de la început.
Art. 50 alin. (2) mai cere marcarea automată, într-un format pe care îl pot citi programele, a textelor, imaginilor și sunetelor generate. Este obligația furnizorilor de sisteme care generează conținut, de exemplu a firmei care dezvoltă modelul AI, nu a firmei care îl folosește pe site. Pentru sistemele puse pe piață înainte de 2 august 2026, termenul este 2 decembrie 2026 (art. 111 alin. 4, introdus prin Regulamentul (UE) 2026/1744).
Ce cere legea când angajații folosesc ChatGPT?
Art. 4 cere furnizorilor și implementatorilor să ia măsuri care sprijină „alfabetizarea în domeniul IA” a personalului și a celor care folosesc AI în numele lor. Măsurile țin cont de cunoștințele oamenilor, de experiența lor și de contextul în care folosesc AI-ul. Obligația se aplică din 2 februarie 2025. Din 27 iulie 2026, după modificarea prin Regulamentul (UE) 2026/1744, articolul spune explicit că firma nu trebuie să garanteze un anumit nivel de cunoștințe pentru fiecare om.
Comisia Europeană răspunde direct la întrebarea despre ChatGPT: o firmă ai cărei angajați îl folosesc, de exemplu, pentru texte publicitare sau traduceri intră sub art. 4, iar oamenii trebuie informați despre riscuri, cum sunt răspunsurile inventate. Tot Comisia precizează că nu este nevoie de un certificat, că firma poate ține o evidență internă a instruirilor și că nu există un format obligatoriu de curs.
Două reguli de transparență privesc și conținutul pe care îl publicați (art. 50 alin. 4). Imaginile, sunetele sau clipurile generate care par reale (deepfake) se declară ca fiind generate artificial. Un text generat cu AI și publicat ca să informeze publicul în chestiuni de interes public se declară ca atare, cu excepția cazului în care un om l-a verificat și cineva își asumă răspunderea editorială pentru el.
Este chatbotul firmei un sistem cu risc ridicat?
De regulă, nu. Comisia Europeană împarte sistemele pe niveluri de risc: chatboturile intră la riscul de transparență, cu obligația de informare de mai sus, iar marea majoritate a sistemelor AI folosite în UE au risc minim, pentru care AI Act nu aduce reguli noi. Sistemele cu risc ridicat sunt cele din domeniile enumerate în anexa III a regulamentului sau componentele de siguranță ale unor produse reglementate (anexa I). Un chatbot care răspunde despre program și prețuri sau un asistent care scrie ciorne de e-mailuri nu se află pe această listă.
O firmă mică poate ajunge totuși în zona de risc ridicat prin felul în care folosește AI-ul. Exemple din anexa III:
- sortarea CV-urilor, filtrarea candidaților sau evaluarea lor la angajare (pct. 4 lit. a);
- decizii despre promovare, încetarea contractului, împărțirea sarcinilor sau urmărirea performanței angajaților (pct. 4 lit. b);
- evaluarea bonității unor persoane fizice (pct. 5 lit. b);
- evaluarea riscului și stabilirea prețului în asigurările de viață și de sănătate (pct. 5 lit. c).
Pentru aceste sisteme, obligațiile se aplică din 2 decembrie 2027, iar pentru cele din produsele reglementate din anexa I, din 2 august 2028 (art. 113 lit. c, în forma modificată). Firma care folosește un astfel de sistem trebuie, între altele, să îl folosească după instrucțiunile furnizorului și să numească oameni cu pregătirea și autoritatea necesare pentru supraveghere (art. 26). Separat, folosirea AI pentru a deduce emoțiile unei persoane la locul de muncă este interzisă din 2 februarie 2025, în afara motivelor medicale sau de siguranță (art. 5 alin. 1 lit. f).
Ce legătură are AI Act cu GDPR?
AI Act nu înlocuiește GDPR (art. 2 alin. 7). Când datele clienților ajung într-un asistent AI, fie prin chatbotul de pe site, fie lipite de un angajat în ChatGPT, se aplică în continuare regulile GDPR. Două contează imediat pentru o firmă mică:
- folosiți doar datele necesare pentru sarcina respectivă (art. 5 alin. 1 lit. c din GDPR, „reducerea la minimum a datelor”);
- dacă un furnizor prelucrează datele în numele firmei, relația are nevoie de un contract care stabilește ce face cu ele (art. 28 din GDPR).
De aici, o regulă practică: nu introduceți date ale clienților într-un cont de AI pentru care firma nu are un astfel de contract. Ce date nu puneți în ChatGPT și cum îl folosiți în siguranță găsiți în ghidul ChatGPT în firmă. În proiectele noastre, datele sunt stocate pe servere din Uniunea Europeană, iar dacă un serviciu le prelucrează în afara UE, cerem acordul clientului dinainte.
Cine verifică regulile în România?
Fiecare stat membru desemnează autoritățile care supraveghează aplicarea AI Act (art. 70) și stabilește sancțiunile, ținând seama de interesele firmelor mici și mijlocii (art. 99 alin. 1). Termenul pentru desemnarea autorităților a fost 2 august 2025.
În România, un memorandum al Guvernului a propus ANCOM ca autoritate de supraveghere a pieței și punct unic de contact, alături de alte autorități pentru domenii speciale. Potrivit comunicatului ANCOM din 24 iulie 2026, legea națională de aplicare este în pregătire, iar ANCOM și celelalte autorități vor putea verifica și sancționa abia după intrarea ei în vigoare. Pe 2 noiembrie 2026, ANCOM vorbea tot despre pregătirea cadrului național. Obligațiile din regulament se aplică însă direct, de la datele de mai sus, indiferent de stadiul legii românești.
Ce face concret o firmă cu 5–20 de oameni?
- Faceți lista instrumentelor AI folosite în firmă (chatbotul de pe site, ChatGPT, traduceri, imagini) și a oamenilor care le folosesc.
- Verificați chatbotul: primul mesaj spune că este un asistent AI, iar când nu știe un răspuns, trimite clientul la un om.
- Scrieți reguli interne scurte: ce date nu se introduc în asistenți AI, cine verifică un text generat înainte de publicare și ce se face cu un răspuns care pare greșit.
- Organizați o instruire scurtă, potrivită cu ce face fiecare om, despre limitele AI-ului și răspunsurile inventate. Notați data și participanții.
- Verificați contractele cu furnizorii de AI: cine prelucrează datele, unde și în ce condiții.
- Dacă folosiți sau vreți să folosiți AI la angajare, la evaluarea angajaților sau la acordarea de credite, analizați separat cazul, înainte de 2 decembrie 2027.
- Urmăriți legea română de aplicare și ghidurile Comisiei Europene, care pot aduce detalii noi.
Cum vă putem ajuta
Dacă vreți să aflați unde ajută AI-ul în firma dumneavoastră și ce limite trebuie stabilite, o sesiune de consultanță AI costă de la 299 de lei și se încheie cu recomandări scrise. Un chatbot AI pentru site îl construim cu mesajul de informare și cu predarea către un om stabilite înainte de lansare. Ce intră în preț găsiți în ghidul cât costă un chatbot AI, iar diferențele dintre un serviciu gata făcut și unul construit pentru firma dumneavoastră, în ghidul chatbot gata făcut sau la comandă.
Ghidul explică regulile generale și nu ține loc de consultanță juridică pentru situația concretă a firmei dumneavoastră. Actualizat la 13 noiembrie 2026: informațiile sunt verificate pe textul oficial al regulamentului și pe paginile Comisiei Europene și ale ANCOM de la această dată.